Armenia Sondaje electorale, intenție de vot și scoruri actuale

Armenia înregistrează în continuare o creștere economică robustă, în ciuda turbulențelor globale, cu prognoze ale instituțiilor internaționale de peste 5% pentru 2026. Inflația, care a atins 5,3% în aprilie, a scăzut la 4,2% în mai, dar rămâne o provocare continuă pentru costul vieții. Din punct de vedere politic, guvernul prim-ministrului Pașinian, după recentele alegeri parlamentare, avansează o diversificare hotărâtă a piețelor de export. Ca răspuns direct la noile restricții de import rusești pentru produsele armenești, care au intrat în vigoare la 12 iunie, guvernul promovează în mod țintit exporturile către UE și alte țări prin subvenții și programe de sprijin. Scopul este de a reduce dependența economică de Rusia și de a consolida economia prin noi relații comerciale.

Armenia se confruntă cu probleme de identitate înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie. Peste 100.000 de armeni strămutați din Karabah luptă pentru drepturile de vot, în timp ce guvernul trebuie să-i integreze în societate. Prim-ministrul Pașinian promovează o identitate armeană „autentică”, axată pe suveranitate, și continuă delimitarea granițelor cu Azerbaidjanul. Aceasta divizează națiunea între legăturile istorice și căutarea pragmatică a păcii, alimentată de avertismentele Rusiei privind o orientare către Vest. Cauza politică rezidă în reorientarea lui Pașinian după conflictul din Karabah și în reevaluarea priorităților naționale asociate, care sunt acum dezbătute în campania electorală.

Armenia traversează o reorientare geopolitică profundă, care o îndepărtează tot mai mult de aliatul tradițional Rusia și o apropie de Occident. În prezent, Erevanul își aprofundează relațiile cu UE și SUA, fapt manifestat prin semnarea unui acord amplu de parteneriat strategic cu Washingtonul și promovarea „Rutei Trump” – o legătură de tranzit care ocolește Rusia și Iranul. UE sprijină acest curs cu un pachet de ajutor de urgență de peste 50 de milioane de euro și laudă angajamentul Armeniei pentru relații mai strânse. În același timp, Moscova își intensifică presiunea asupra Armeniei, impunând restricții de import pentru produsele armenești și avertizând cu privire la „scenarii ucrainene”, în cazul în care Erevanul își continuă cursul pro-occidental. Această escaladare a tensiunilor este direct atribuită dezamăgirii Armeniei față de lipsa garanțiilor de securitate din partea Rusiei în conflictul din Nagorno-Karabah, ceea ce l-a determinat pe prim-ministrul Pașinian să diversifice strategic alianțele țării.

Armenia se află în ajunul unor alegeri parlamentare decisive, care divizează profund țara. Cultura politică este marcată de o polarizare acută, în timp ce guvernul prim-ministrului Nikol Pașinian navighează pe un curs clar către Occident. Această schimbare drastică de politică externă, de la alianța tradițională cu Rusia către o cooperare sporită cu UE și SUA, nu doar alimentează protestele interne, ci provoacă și o presiune masivă din partea Moscovei, inclusiv sancțiuni economice. Arestarea recentă a șase candidați ai opoziției din partidul pro-rus „Armenia Puternică”, cu puțin timp înainte de alegeri, subliniază situația tensionată și fragilitatea stabilității guvernamentale, în timp ce țara votează pentru viitorul său geopolitic.

Armenia traversează o fază critică în politica sa energetică, climatică și de infrastructură. Țara avansează energic diversificarea aprovizionării cu energie prin surse regenerabile și extinderea infrastructurii. Aceasta include obiective climatice ambițioase, cu o reducere vizată a emisiilor de gaze cu efect de seră, și o nouă lege a climei, adoptată în februarie 2026. În același timp, Erevanul intensifică cooperarea cu partenerii occidentali și inițiază proiecte de infrastructură precum „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”, inclusiv o licitație pentru o legătură feroviară către granița turcă. Această reorientare pro-occidentală provoacă reacții dure din partea Moscovei: Rusia amenință deschis cu oprirea livrărilor de gaze la prețuri avantajoase și cu rezilierea altor acorduri, în cazul în care Armenia își continuă procesul de aderare la UE. Această escaladare, cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare armene din 7 iunie, vizează împiedicarea îndepărtării Erevanului de Kremlin. UE a reacționat deja cu promisiuni de ajutor financiar pentru a sprijini Armenia în această situație tensionată.

Armenia traversează o profundă diviziune socială, care se acutizează înaintea viitoarelor alegeri parlamentare. Se manifestă în special un decalaj pronunțat între generații: în timp ce generația mai în vârstă tinde să susțină agenda de pace a guvernului, tinerii își exprimă o profundă nemulțumire și neîncredere față de establishmentul politic. Această polarizare periclitează pacea socială și unitatea națională după conflictul din Nagorno-Karabah. Cauza politică este politica guvernamentală, care, după înfrângerea din 2023, mizează pe o „agendă de pace”. Această strategie divizează societatea, deoarece este percepută de mulți ca fiind insuficientă, iar tinerii se simt înstrăinați politic. Deși au fost lansate inițiative pentru implicarea tinerilor, neîncrederea rămâne adânc înrădăcinată.

Guvernul Armeniei avansează o reformă fundamentală a educației, în timp ce șomajul în rândul tinerilor a atins un nivel alarmant de 26,24% în 2024. Un proiect de lege privind învățământul superior și știința, discutat în mai, vizează modernizarea sistemului și introducerea standardelor europene. Reorientarea planificată include un sistem de învățământ superior pe trei niveluri, noi mecanisme de finanțare și depolitizarea universităților. UE sprijină aceste eforturi cu 8,55 milioane de euro. Aceste reforme urmăresc să reducă decalajul dintre educație și piața muncii și să deschidă perspectivele atât de necesare tinerilor, deoarece mulți dintre ei nu găsesc în prezent un loc de muncă adecvat.

Începând cu 1 septembrie 2026, familiile armene vor primi un ajutor forfetar la naștere de 500.000 de drami (aproximativ 1.300 de dolari SUA) pentru fiecare nou-născut, indiferent de ordinea nașterii. Această reformă, care reprezintă o creștere pentru primii doi copii, în timp ce pentru copiii ulteriori nivelează plata unică anterioară, mai mare, este justificată de guvern prin argumentul că cheltuielile familiale rămân constante indiferent de numărul de nașteri. În același timp, costurile lunare estimate de aproape 2.500 de dolari SUA pentru o familie de patru persoane fără chirie și un venit mediu de doar 744 de dolari SUA apasă considerabil pe multe gospodării. În plus, afluxul continuu de peste 100.000 de refugiați din Nagorno-Karabah solicită puternic sistemele de securitate socială și piața locuințelor, ceea ce agravează și mai mult situația familiilor vulnerabile și a părinților singuri.

Pensionarii armeni experimentează o schimbare semnificativă începând cu 1 aprilie 2026: pensia minimă a crescut la 46.000 de drami, iar pensiile mai mici s-au majorat cu 10.000 de drami, afectând peste 660.000 de cetățeni. În același timp, guvernul a introdus o asigurare medicală universală, care oferă acces gratuit la servicii medicale pentru seniorii de peste 65 de ani. În timp ce guvernul prezintă ajustarea pensiilor ca un succes al creșterii economice puternice de 7,2% în 2025, opoziția critică măsura ca fiind un cadou electoral înainte de alegerile parlamentare din iunie 2026. În plus, toate pensiile și prestațiile sociale trebuie procesate fără numerar începând cu aprilie, fiind asociate cu programe de cashback. Inflația anuală a fost de 4,2% în mai 2026, ceea ce continuă să pună la încercare puterea de cumpărare a pensiilor majorate.

Armenia revoluționează piața muncii: guvernul elimină limita de vârstă de 65 de ani pentru funcționarii publici, un răspuns direct la provocările demografice și la deficitul de forță de muncă calificată. Această reformă, bazată pe o nouă lege, permite forțelor de muncă experimentate să rămână în viața profesională și vizează consolidarea populației active în scădere. În timp ce inflația anuală a scăzut la 4,2% în mai, gospodăriile continuă să se confrunte cu prețuri crescute la alimente, care au înregistrat o creștere de 6,4%. În ciuda unei creșteri economice robuste de peste 5%, susținută de IT și construcții, angajații resimt decalajul dintre o evoluție salarială moderată și costurile continue ale vieții. Reorientarea politică către UE și incertitudinile comerciale asociate cu Rusia influențează suplimentar stabilitatea economică a multor familii.

Ca răspuns la recentele restricții de import impuse de Rusia pentru produsele agricole și coniacul armean, care afectează grav sectoarele tradiționale de export, Uniunea Europeană a promis un pachet de ajutor imediat de peste 50 de milioane de euro pentru Armenia. Moscova intensifică presiunea economică pentru a împiedica apropierea Armeniei de Occident, ceea ce pune mulți antreprenori în fața unor provocări existențiale. În același timp, eforturile guvernului de a stabili noi rute comerciale prin inițiativa „Crossroads of Peace” și o cooperare sporită cu UE, precum și investițiile masive și stimulentele fiscale în sectorul high-tech, deschid noi oportunități de creștere și obligă liber-profesioniștii la o reorientare strategică.

Armenia continuă să refuze comunității LGBTQ+ protecția juridică fundamentală: o lege antidiscriminare cuprinzătoare, care să includă explicit orientarea sexuală și identitatea de gen, nu există, deși este discutată de peste un deceniu, iar organismele internaționale o solicită în mod repetat. Acest vid legislativ modelează profund viața de zi cu zi a minorităților, așa cum demonstrează raportul anual actual al Pink Armenia din 15 mai 2026. Cauza politică rezidă în lipsa de voință a guvernului de a integra recomandările societății civile într-un proiect de lege, precum și în instrumentalizarea continuă a subiectelor LGBTQ+ de către actorii politici pentru a discredita oponenții. Aceasta creează un climat în care discriminarea și violența sunt cotidiene, de la căutarea unui loc de muncă până la interacțiunile cu instituțiile statului. Justiția eșuează frecvent în recunoașterea motivelor homofobe sau transfobe în cazul infracțiunilor, deoarece acestea nu sunt considerate factori agravanți în Codul Penal. Chiar și recenta „Strategie și Plan de Acțiune pentru Politica de Gen 2025–2028”, adoptată în aprilie, evită includerea explicită a acestor motive de protecție. În timp ce partenerii internaționali precum UE și Consiliul Europei subliniază importanța drepturilor omului la un summit din Erevan în mai 2026, grupul populațional LGBTQ+ din Armenia rămâne fără pârghiile legale necesare pentru a se apăra eficient împotriva discriminării și urii.

Armenia își revizuiește politica de imigrație: începând cu 1 noiembrie 2026, popularul pașaport special de 10 ani va fi eliminat, fiind înlocuit de un sistem digitalizat. Această reformă amplă a „Legii privind străinii” a guvernului Pașinian introduce o cerință dedicată de viză de muncă înainte de intrare, punând capăt practicii anterioare de a intra ca turist și apoi de a solicita un permis de muncă. În plus, va fi introdusă o cotă anuală pentru lucrătorii străini. În timp ce economia înregistrează un boom cu o creștere a PIB-ului de 7,1% în primul trimestru al anului 2026, expații și imigranții trebuie să se aștepte la taxe majorate pentru permisele de ședere permanentă începând cu 2027 și la obligații de raportare mai stricte în cazul absențelor prelungite.